Limba şi literatura română în spaţiul etnocultural dacoromânesc şi în diaspora

• Pagini de gardă
• Cuprins

• Dan MĂNUCĂ, Dacoromânism, diaspora, exil

LINGVISTICĂ

I. Limbă şi identitate

• Silviu BEREJAN, Specificul regional ca piedică pentru restabilirea identităţii etnice şi naţionale la populaţia românească din Republica Moldova
• Hristu CÂNDROVEANU, Limba şi literatura română în expresie dialectală macedo-românâ / aromână
• Wolfgang DAHMEN, Funcţia şi tematica literaturii aromâne
• Vasile DUMBRAVA, Exprimarea identităţii prin limba în familiile mixte din Republica Moldova
• Mariana FLAIŞER, Identitatea prin limbă – o dominantă în cultura românească
• Dumitru IRIMIA, Identitatea naţională între limbă şi literatură
• loan LOBIUC, Limba română, egală în rang cu orice altă limbă de cultură (europeană)
• Martin MAIDEN, Morfemele „goale” în verbul românesc: încă o dovadă a romanităţii morfologice a limbii române
• Manuela NEVACI, Identitatea prin limbă şi „modele” lingvistice
• Veronica OLARIU, „Biblia de la Sankt Petersburg” (1819) – operă culturală panromânească
• Vasile PAVEL, Reconsiderări privind situaţia graiurilor româneşti din Caucaz
• Adrian PORUCIUC, Două autohtonisme definitorii ale identităţii româneşti: rom. moş (cf. alb. moshe ) şi sufixul rom. -ău/-eu (cf. gr. -eus, lat. -eus)
• Flavius SOLOMON, Legislaţie şi dispută lingvistică în Estonia şi Republica Moldova. Studiu comparativ
• Adrian TURCULEŢ, Aspecte ale situaţiei sociolingvistice a aromânilor din Albania
• Cătălin TURLIUC, Limbă şi identitate naţională. Cazul României în a doua jumătate a secolului al XIX-lea
• Felicia VRÂNCEANU, Limba română ca factor de menţinere a identităţii etnice şi a promovării culturii naţionale în regiunea Cernăuţi
• Aliona ZGARDAN, Unitatea în diversitate a limbii române la nivel de varietate diatopică
• Petru ZUGUN, „Rumâni” la Coresi: 1. 'dacoromâni'; 2. 'romani filipeni'

II. Aspecte ale dinamicii lingvistice

• Rodica ALBU, Anglicisme recente în terminologia medicală românească
• Luminiţa Mirela CĂRĂUŞU, Concepte ale modelului etnometodologic în analiza conversaţională cu aplicaţie la limba română
• George CEAUŞU, Terminologia calculatoarelor şi dinamica achiziţiei lexicale în publicaţiile româneşti de informatică din perioada 1990-2000
• Stelian DUMISTRĂCEL, O modalitate paradoxală de manifestare a apartenenţei etnoculturale: discursul repetat
• Gabriela HAJA, Menţinerea identităţii prin limbă: instrumente şi resurse lingvistice în format electronic
• Eugen MUNTEANU, Aspecte ale creativităţii lexicale în terminologia filosofică actuală
• Florin-Teodor OLARIU, Vasile APOPEI, Silviu BEJINARIU, Noi contribuţii la informatizarea editării atlaselor lingvistice româneşti regionale
• Carmen-Gabriela PAMFIL, Lexicografia română la începutul secolului al XXI-lea în context european
• Gheorghe POPA, Pregătirea lingvistică universitară: între deziderat şi praxis
• Valeriu RUSU, În legătură cu statutul actual al românei în universităţi din străinătate
• Mioara SĂCRIERU-DRAGOMIR, Echivalenţe semantice expresive într-o veche traducere din limba greacă
• Mihaela SECRIERU, Actorii câmpului universitar şi Internetul ca spaţiu naţional şi internaţional de promovare a limbii române
• Elena TAMBA DĂNILĂ, „Textul” în teoria sintaxei: perspective europene şi româneşti
• Aida TODI, Rolul mass-media în păstrarea identităţii lingvistice româneşti
• Michel WATTREMEZ, Interferenţe lingvistice româno-franceze în „Bucarest Matin”
• Casia ZAHARIA, Privirea peste umăr: cum au parcurs germanii drumul reformei ortografice
• Mirela ZELCA, Păstrarea identităţii naţionale. Comunicarea prin Internet

CRITICĂ ŞI ISTORIE LITERARĂ

I. Există frontiere literare?

• Ana BANTOŞ, O imagine a Chişinăului literar
• Vladimir BEŞLEAGĂ, Destine trans(i)nistr(i)ene
• Nicolae BILEŢCHI, Literatura română din Nordul Bucovinei şi din Basarabia: două biografii paralele (Vasile Leviţchi şi Ion Druţă)
• Felicia CENUŞĂ, Bilingvismul din Republica Moldova şi permeabilitatea graniţelor literaturii
• Radu CINPOEŞ, Invenţie sau imaginaţie? Reprezentări ale României în Occident
• Alina CIOBANU-TOFAN, Imaginea Celuilalt în memorialistica basarabeană
• Vasile CIOCANU, Etape ale literaturii din Basarabia (secolul al XIX-lea – începutul secolului al XX-lea)
• Horst FASSEL, Hugo Meltzl von Lomnitz (1846-1908) zum Verhältnis Regional-und Nationalliteratur. Das Beispiel rumänische Regionalliteratur in Seibenbürgen und im Banat
• Alberto Madrona FERNANDEZ, Predare şi traducere: două aspecte ale receptării limbii şi literaturii române în Spania
• Anatol GAVRILOV, Proza rurală, sămănătorismul şi problema sincronizării
• Delia Magdalena LECA, Eminescu în traduceri germane şi italiene
• Sergiu PAVLICENCU, Receptarea literaturii spaniole în spaţiul cultural românesc
• Adrian Dinu RACHIERU, Există o literatură basarabeană?
• Aurelia RUSU, Gruie Sânger sau „aşezarea” omului în durată
• Amalia VOICU, Scriitorul Ion Foti şi utopia panromânismului

II. Diaspora şi literatura

• Catinca AGACHE, Reviste literare româneşti din Banatul iugoslav (perioada de după 1945)
• Stela BAIDAUS, Ipostaze ale scriitorului şi traducătorului: Panait Istrati
• Mauro BARINDI, Un tălmăcitor român uitat: Vlad Boţulescu şi „exilul” său italian
• Noemi BOMHER, Aspecte ale imaginarului în beletristica scriitorilor români de limbă franceză
• Bogdan CREŢU, Recuperarea literaturii din diaspora: aspecte controversate
• Nicolae CREŢU, Scriitori români de peste hotare: circuite ale receptarii şi „evaluării”
• Ofelia ICHIM, Despre degradare şi risc în Europa, cu Vintilă Horia
• Jana PALENIKOVA, Receptarea literaturii române în Slovacia
• Ludmila ROTĂRAŞ, Ion Caraion între ironie şi protest
• Alain VUILLEMIN, Le théàtre politique de Georges Astalos en langue francaise

ETNOLOGIE

Cultura populară – factor definitoriu al identităţii naţionale

• Lucia BERDAN, Homo magicus – homo religiosus, o ipostază panromânească în riturile de trecere
• Grigore BOSTAN, Permanenle etnofolclorice româneşti în spaţiul carpato-nistrean (actuala regiune Cernăuţi)
• Silvia CHIŢIMIA, Mărturii ale creştinismului primar în colinde şi balade: Antofiţă a lui Vioară, Pescarii şi vidra
• Lucia CIREŞ, Cultura de profunzime la românii din Basarabia de sud (studiu de caz)
• Nicolae CONSTANTINESCU, Cultura populară în „eonul” globalizării: clone, grefe şi implanturi în folclorul actual
• Adrian CRUPA, „Identitate” şi „alteritate” în gândirea tradiţională românească
• loana-Ruxandra FRUNTELATĂ, De la tradiţia culturală locală la construirea tradiţiei globale
• Nicu GAVRILUŢĂ, Cultura populară în opera lui Ioan Petru Culianu. O analiză din perspectiva complexităţii multidimensionale
• Ana GRAUR, Practici divinatorii în riturile de însănătoşire
• Lilia HANGANU, Motive cinegetice în folclorul românesc şi cel bulgăresc
• Mariana NIŢĂ, Fenomenul folclorismului în literatura artistică basarabeană a anilor '60
• Narcisa ŞTIUCĂ, Integrarea valorilor patrimoniului în circuitul european şi universal
• Petru URSACHE, Etnosofia – definiţie, principii şi categorii de documente

Prezentarea autorilor