Departamentul de dialectologie şi sociolingvistică

Responsabil de departament:

CS I dr. Florin-Teodor Olariu

Cercetătorii departamentului:

• dr. Luminiţa Botoşineanu, cercet. şt. pr. I
• dr. Florin-Teodor Olariu, cercet. şt. pr. I
• dr. Veronica Olariu, cercet. şt. pr. III
• dr. Alexandru-Laurenţiu Cohal, cercet. şt. pr. III

Colaboratori:

• prof. univ. dr. Stelian Dumistrăcel, cercet. şt. pr. I
• prof. univ. dr. Adrian Turculeţ

Istoric și direcţii de cercetare:

Formarea unui colectiv de cercetări dialectologice la Iaşi porneşte de la iniţiativa profesorului Gavril Istrate de a organiza, începând cu anul 1950, anchete de teren, primele de acest gen pentru graiurile de la est de Carpaţi, prin constituirea unor echipe din care au făcut parte membri ai Sectorului de lingvistică de la actualul Institut de Filologie Română „A. Philippide” şi ai Catedrei de limbă română a Facultăţii de Litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Cercetarea pe teren a graiurilor din Moldova şi Bucovina şi din zone învecinate (Maramureş, estul Transilvaniei) a continuat prin anchete indirecte cu două chestionare privind terminologia agricolă, respectiv terminologiile profesionale din mediul rural, preocupări cărora li s-au adăugat studii de fonetică şi de lexicologie pe baza hărţilor din atlasele lingvistice româneşti. Lucrările realizate şi publicate au asigurat o formaţie necesară pentru colaborarea cercetătorilor departamentului, din anul 1967, la programul naţional  Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni, lansat în 1963 de acad. Emil Petrovici şi Boris Cazacu, dialectologilor ieşeni încredinţându-li-se realizarea atlasului consacrat graiurilor din Moldova şi Bucovina. Prin anchetele de teren cu  Chestionarul NALR şi prin înregistrarea pe bandă magnetică de etno- şi sociotexte a fost realizată o arhivă reprezentativă pentru graiurile din cele 210 localităţi-puncte de anchetă ale atlasului regional, pe baza căreia au fost redactate şi publicate, începând cu anul 1987, volumul introductiv, de prezentare a localităţilor-puncte de anchetă şi a subiecţilor, patru volume cu hărţi lingvistice (analitice şi interpretative) şi material necartografiat, precum şi trei volume de texte dialectale. Rezultate ale anchetelor au fost utilizate, paralel, în cadrul participării cercetătorilor ieşeni la programele de colaborare internaţională  Atlas linguarum Europae şi  Atlas linguistique roman, coordonate de comitete internaţionale, iar, în ultimul timp, prin implicarea în proiectul naţional  Atlasul lingvistic român, pe regiuni. Sinteză (coordonat de Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”). Prin colaborarea cu dialectologi de la Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, în cadrul temei  Graiurile româneşti de la est de Carpaţi. Etno- şi sociotexte, s-a constituit, în urma anchetelor desfăşurate, între anii 1992 și 1995, în 30 de localităţi de pe teritoriul Moldovei istorice, o arhivă de înregistrări pe bandă magnetică, valorificată parţial în studii şi volume de specialitate.

Începutul anilor 2000 reprezintă un nou punct important pe linia continuării şi dezvoltării cercetărilor de dialectologie din centrul academic ieşean: în deplină concordanţă cu noile direcţii din geolingvistica europeană, care urmăreau integrarea tehnologiilor informaţionale în redactarea lucrărilor de cartografie lingvistică, debutează acum o colaborare interdisciplinară între cercetătorii dialectologi şi colegii lor informaticieni de la Institutul de Informatică Teoretică din Iaşi, având ca principal scop elaborarea unui program informatic menit să asigure editarea în format electronic a atlaselor lingvistice şi a textelor dialectale. După cinci ani de cercetări în această direcţie, în anul 2005 aplicaţia devine funcţională, reprezentând o premieră în domeniu la nivel naţional şi fiind printre primele programe informatice de acest gen la nivel european. Experienţa echipei mixte de cercetare câştigată pe parcursul acestui proiect interdisciplinar va fi consolidată începând cu anul 2010 printr-un nou proiect inovativ în geolingvistica românească, intitulat Atlasul lingvistic audiovizual al Bucovinei (ALAB), prin intermediul căruia se urmăreşte  salvgardarea, sub forma unei baze de date de tip ‘document multimedia interactiv’, a diversităţii dialectale din zona etnoculturală a Bucovinei – o regiune recunoscută drept o zonă-mozaic din punct de vedere dialectal, cu o lungă şi bogată tradiţie în sfera contactelor lingvistice şi a relaţiilor interculturale . În aceeaşi direcţie a preocupărilor inovative ce caraterizează la ora actuală geolingvistica românească se înscrie şi proiectul Atlasul multimedia prozodic român (AMPROM), la dezvoltarea căruia au luat parte, cu contribuţii şi în perioade diferite, şi cercetători din cadrul departamentului.

În ceea ce priveşte componenta de analiză sociolingvistică a cercetărilor derulate de-a lungul timpului în cadrul departamentului, aceasta a însoţit în permanenţă preocupările dialectologilor ieşeni, ca o completare firească a interesului pe care cercetătorii colectivului au arătat-o în mod constant variaţiei diatopice a limbii române. Dacă până în anul 2000 preocupările de factură sociolingvistică au mers, cu preponderenţă, în direcţia analizei unor aspecte privind normarea şi cultivarea limbii române sau referitoare la contactul lingvistic la est de Carpaţi, după anul 2000 interesul pentru analiza diastratică se diversifică, acum fiind publicate lucrări ce merg din zona (socio)stilisticii şi a pragmaticii până spre arii tematice specifice sociolingvisticii , cu analize dedicate ariilor dialectale subiective, istoriografiei sociolingvisticii româneşti şi, mai ales, sociolingvisticii migraţiei, ca domeniu relativ nou de interes în sociolingvistica românească. Majoritatea acestor lucrări au apărut ca rezultate ale unor proiecte de cercetare naţionale şi internaţionale la care membrii colectivului au participat în ultima perioadă: Limba română vorbită în Moldova istorică (1997–2002); Emigranţi din România la Torino (1989–2006). O abordare cultural-antropologică (2007–2008); Diaspora românească din Budapesta. O analiză socio-culturală (2009–2010); Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară (2018–2020). Precizăm în acest context faptul că inclusiv proiectul Atlasul lingvistic audiovizual al Bucovinei, menţionat mai sus, are o dimensiune sociolingvistică semnificativă, prin documentarea a două variaţii diastratice în rândul subiecţilor anchetaţi, şi anume variaţia diasexuală şi variaţia diageneraţională.

Toate aceste evoluţii la nivel ştiinţific care au avut loc în cadrul departamentului de dialectologie al Institutului de Filologie Română „A. Philippide” au făcut ca, în mod firesc, denumirea acestuia să fie regândită în acord cu registrul complet de preocupări ale membrilor săi, noua titulatură propusă, începând cu anul 2015, fiind aceea de Departamentul de dialectologie şi sociolingvistică. Referitor la strategia de dezvoltare a noii structuri de cercetare astfel create, ideea de bază promovată de membrii colectivului constă în consolidarea celor două direcţii ştiinţifice deja consacrate până în prezent, aşa cum apar acestea statuate inclusiv în actuala denumire a departamentului, cu o permanentă deschidere către liniile inovative de cercetare ce apar în domeniul variaţiei lingvistice. Astfel, preocupările de dialectolgie vor avea ca obiective: a) finalizarea publicării volumelor de atlas din seria NALR. Moldova şi Bucovina ; b) continuarea publicării textelor dialectale şi, ca etapă ulterioară, redactarea glosarului dialectal pentru această zonă; c) continuarea cercetărilor privind digitalizarea lucrărilor de geolingvistică românească şi conectarea, astfel, cu sfera de preocupări a ceea ce este cunoscut astăzi la nivel internaţional sub denumirea de „digital humanities”. Referitor la componenta sociolingvistică, aceasta va fi orientată pe două direcţii de dezvoltare: a) continuarea cercetărilor privind sociolingvistica migraţiei, în care sunt deja angrenaţi membri ai departamentului; b) deschiderea unor noi linii de investigaţie de factură sociolingvistică, cu relevanţă şi impact pentru stadiul actual al cercetării în domeniu, cum ar fi, de exemplu, sociolingvistica minorităţilor, pentru care spaţiul etnocultural de la est de Carpaţi, unde întâlnim comunităţi precum ruşii lipoveni, huţulii, ucrainenii, polonezii sau ceangăii, oferă condiţii generoase de cercetare.

Ca o concluzie, putem aprecia că rezultatele obţinute până acum în cadrul departamentului, atât la nivel individual, cât, mai ales, prin proiecte colective de cercetare reprezintă tot atâtea argumente în direcţia creditării ideii conform căreia cercetarea variaţiei lingvistice specifice limbii române, cu preponderenţă la nivel diatopic (dialectologie şi geolingvistică) şi diastratic (sociolingvistică), are în centrul academic ieşean o bogată şi solidă tradiţie, manifestând, în acelaşi timp, un spirit inovativ constant şi o permanentă deschidere către cercetările recente din domeniul de profil.

(Prezentări mai detaliate privind istoricul şi activitatea departamentului pot fi regăsite în lucrările semnate de Stelian Dumistrăcel,  Orientări în cercetarea dialectologică din centrul universitar Iaşi, în „Philologica Jassyensia”, III, 1/2007, p. 307–326 [https://www.philologica-jassyensia.ro/upload/III_1_Dumistracel.pdf], respectiv Florin-Teodor Olariu, Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Departamentul de dialectologie şi sociolingvistică, în „Academica”, XXVII, 10–11/2017, p. 36–39 [http://www.acad.ro/academica2002/rev2017/pag_acad2017_nr324_325_oct_nov.pdf]).

I. Volume colective publicate,

realizate în cadrul proiectului prioritar Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina:

• Noul Atlas lingvistic al României. Moldova şi Bucovina (volumul introductiv), Date despre localităţi şi informatori, de Vasile Arvinte, Stelian Dumistrăcel, Ion A. Florea, Ion Nuţă, Adrian Turculeţ, Bucureşti, Editura Academiei, 1987, 420 p.;
• Noul Atlas lingvistic al României. Moldova şi Bucovina , vol. I, de Vasile Arvinte, Stelian Dumistrăcel, Ion A. Florea, Ion Nuţă, Adrian Turculeţ, Bucureşti, Editura Academiei Române, 1987, XXXIV + 284 p.; coperta
• Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. II, de Vasile Arvinte, Stelian Dumistrăcel, Ion A. Florea, Ion Nuţă, Adrian Turculeţ, Iaşi, Editura Academiei Române, 1997, XXXVI + 306 p.; coperta
• Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. III, Prospect, de Vasile Arvinte, Stelian Dumistrăcel, Ion A. Florea, Ion Nuţă, Adrian Turculeţ; colaboratori, de la Institutul de Filologie Română „A. Philippide”: Luminiţa Botoşineanu, Doina Hreapcă, Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2005, XX + 46 p.; publicat şi în format electronic la adresa http://iit.academiaromana-is.ro/editare_td/atlas/autori.html
• Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, vol. III, de Vasile Arvinte, Stelian Dumistrăcel, Ion A. Florea, Ion Nuţă, Adrian Turculeţ şi Luminiţa Botoşineanu, Doina Hreapcă, Florin-Teodor Olariu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2007, lxvii + 388 p.; coperta (cu un Supliment, cuprinzând material din punctele cu anchete privitoare la graiurile huţule..., de Adrian Turculeţ).
• Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina , vol. IV, de Vasile Arvinte, Stelian Dumistrăcel, Adrian Turculeţ şi Luminiţa Botoşineanu, Doina Hreapcă, Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu, Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2014, LXX + 366 p.; coperta
• Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina, Texte dialectale, vol. I, partea 1, culese de Stelian Dumistrăcel şi publicate de Doina Hreapcă şi Ion-Horia Bîrleanu, Iaşi, Editura Academiei Române, 1993, XCI + 347 p.; coperta
• Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina. Texte dialectale, vol. I, partea a 2-a, culese de Stelian Dumistrăcel şi publicate de Doina Hreapcă şi Ion-Horia Bîrleanu, Iaşi, Editura Academiei Române, 1995, LXVIII + 350 p.; coperta
• Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina. Texte dialectale, vol. II, partea 1, culese de Ion-Horia Bîrleanu şi publicate de Doina Hreapcă şi Ion-Horia Bîrleanu, cu o prefaţă de Stelian Dumistrăcel, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2002, 340 p.; coperta

 realizate în cadrul altor proiecte instituționale:

• Stelian Dumistrăcel, în colaborare cu Doina Hreapcă şi Ion-Horia Bîrleanu, Ancheta dialectală ca formă de comunicare, Iaşi, Editura Academiei Române, 1997, 453 p.;
• Klaus Bochmann, Vasile Dumbravă (eds.), Klaus Bochmann, Jürgen Erfurt, Larisa Schippel, Adrian Turculeţ, Bärbel Techtmeier, Aurelia Merlan, Luminiţa Botoşineanu, Angelica Hobjilă, Galaction Verebceanu (autori), Limba română vorbită în Moldova istorică, I. Analize, Leipzig, Leipziger Universitätsverlag, 2002, 202 p.; II. Texte, Leipzig, Leipziger Universitätsverlag, 2000, 332 p.
• Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars VII. Regum I, Regum II , Iaşi, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2008, 560 p. Coordonatori: Al. Andriescu, Paul Miron, Gabriela Haja. Autorii volumului: Tamara Adoamnei, Mădălina Andronic, Mioara Dragomir, Gabriela Haja, Elsa Lüder, Paul Miron, Alexandra Moraru, Mihai Moraru, Adrian Muraru, Veronica Olariu, Elena Tamba Dănilă. Consultant ştiinţific: Eugen Munteanu;
• Cristina Florescu (coord.), Laura Manea, Elena Tamba, Alina Pricop, Cristina Cărăbuș, Liviu Apostol, Florin-Teodor Olariu, Mădălin-Ionel Patrașcu, Terminologia meteorologică românească a fenomenelor atmosferice (ştiinţific versus popular), Iași, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2015, 712 p.;
• Cristina Florescu (coord.), Laura Manea, Elena Tamba, Alina Pricop, Cristina Cărăbuș, Liviu Apostol, Florin-Teodor Olariu, Mădălin-Ionel Patrașcu, Dicţionarul fenomenelor atmosferice, Iași, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, 2017, 506 p.

II. Proiecte câștigate/coordonate de cercetători ai Departamentului

• Graiurile româneşti de la est de Carpaţi. Etno- şi sociotexte, proiect derulat în perioada 1992–1995 sub forma unei colaborări între Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi şi Institutul de Lingvistică al Academiei de Ştiinţe a Moldovei din Chişinău; coordonatorul proiectului: Stelian Dumistrăcel; colaboratori: Ion Horia Bârleanu, Doina Hreapcă;
• Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina , proiect nr. 4142/1995 finanţat de Academia Română, având ca obiectiv redactarea unor secţiuni din Atlas; director de proiect: Stelian Dumistrăcel; colaboratori: Ion Horia Bîrleanu, Ion Florea, Doina Hreapcă, Ion Nuţă;
• Noul Atlas lingvistic român, pe regiuni. Moldova şi Bucovina , proiect nr. 5542/1996 finanţat de Academia Română, având ca obiectiv redactarea unor secţiuni din Atlas; director de proiect: Stelian Dumistrăcel; colaboratori: Ion Horia Bîrleanu, Ion Florea, Doina Hreapcă, Ion Nuţă;
• Atlasul lingvistic audiovizual al Bucovinei (ALAB). Prima fază , proiect finanţat de UEFISCDI pentru perioada 2010-2013 (codul proiectului: PN-II-RU-TE-2009-1-244); director de proiect: Florin-Teodor Olariu; membri: Veronica Olariu;
• Atlasul lingvistic audiovizual al Bucovinei (ALAB). Faza a II-a , proiect finanţat de UEFISCDI pentru perioada 2015-2017 (codul proiectului: PN-II-RU-TE-2014-4-0880); director de proiect: Florin-Teodor Olariu; membri: Veronica Olariu, Luminiţa Botoşineanu; colaboratori: Alexandru-Laurenţiu Cohal;
• Migrație și identitate în spațiul cultural românesc. Abordare multidisciplinară . Proiect component 2: Componenta etnolingvistică a identității în contextul migrației: comunitățile românofone din Europa Occidentală , proiect finanţat de UEFISCDI pentru perioada 2018–2020 (codul proiectului: PN-III-P1-1.2-PCCDI2017-0116); coordonator proiect component 2: Alexandru-Laurenţiu Cohal; membri: Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu.

III. Participări ale membrilor Departamentului la proiecte naţionale

• Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars I. Genesis, proiect interuniversitar, Freiburg-Iaşi, 1987–1996, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. Coordonatori: Paul Miron, Vasile Arvinte, Al. Andriescu. Cercetători: Ion Florea, Ion Nuţă.
• Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars II. Exodus, proiect interuniversitar, Freiburg-Iaşi, 1987–1996, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. Coordonatori: Paul Miron, Vasile Arvinte, Al. Andriescu. Cercetători: Ion Florea, Ion Nuţă.
• Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars III. Leviticus, proiect interuniversitar, Freiburg-Iaşi, 1987–1996, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. Coordonatori: Paul Miron, Vasile Arvinte, Al. Andriescu. Cercetători: Ion Florea, Ion Nuţă.
• Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Pars IV. Numeri, proiect interuniversitar, Freiburg-Iaşi, 1987–1996, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. Coordonatori: Paul Miron, Vasile Arvinte, Al. Andriescu. Cercetător: Ion Florea.
• Cercetări în domeniul foneticii şi fonologiei limbii române, cu aplicaţii la atlasele lingvistice româneşti regionale (2001–2002), proiect prioritar de cercetare al Academiei Române,Director de proiect: Ion N. Teodorescu, Institutul de Informatică Teoretică din Iaşi. Cercetător: Florin-Teodor Olariu.
• Proiectarea şi implementarea unui sistem integrat de aplicaţii software pentru editarea textelor dialectale şi realizarea „Atlasului lingvistic român, pe regiuni” (2003–2005), proiect prioritar de cercetare al Academiei Române. Director de proiect: Ion N. Teodorescu, Institutul de Informatică Teoretică din Iaşi. Cercetător: Florin-Teodor Olariu.
• Etnonimia românească. Dicţionar istoric al numelor de ţări şi popoare în limba română, proiect finanţat de CNCSIS, 2005–2007, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi. Director de proiect: Eugen Munteanu. Cercetător: Luminiţa Botoşineanu.
• Resurse lingvistice în format electronic: Monumenta linguae Dacoromanorum. Biblia 1688. Regum I, Regum II – ediţie critică şi corpus adnotat, proiect finanţat de CNCSIS (cod 1454/2006–2007), în colaborare cu cercetători din cadrul Facultăţii de Informatică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi şi de la Universitatea „Albert Ludwig” Freiburg, Germania. Director de proiect: Gabriela Haja; Cercetător: Veronica Olariu.
• Atlasul multimedia prozodic român (AMPRom): 1. (Prima etapă) Realizarea anchetelor în (minim) 10 puncte care vor fi incluse în AMPER (2007 – 2008), proiect finanţat de CNCSIS, cod 1365. Director de proiect: Adrian Turculeţ. Cercetători: Luminiţa Botoşineanu, Florin-Teodor Olariu, Veronica Olariu.
• Fontes traditionis. Colecţie de texte vechi bisericeşti (2008 –2011), proiect finanţat de Mitropolia Moldovei şi a Bucovinei. Director de proiect: Eugen Munteanu. Cercetător: Luminiţa Botoşineanu.
• Terminologia românească meteorologică (ştiinţific vs popular) a stărilor atmosferice. Studiu lingvistic (2011–2016) , proiect finanţat de UEFISCDI prin instrumentul „Proiecte de cercetare exploratorie”; codul proiectului: PN-II-ID-PCE-2011-3-0656. Director de proiect: Cristina Florescu. Cercetător: Florin-Teodor Olariu.

IV. Participări la granturi şi proiecte internaţionale  

• Rumänisch-deutsches Wörterbuch de Heimann Tiktin. Proiect interuniversitar, Freiburg-Iaşi, 1979 –1987. Coordonatori: Paul Miron, V. Arvinte. Cercetători: Ion Florea, Ion Nuţă.
• Atlas linguarum Europae, proiect coordonat de un comitet internaţional (1981- continuă). Cercetători: Vasile Arvinte, Stelian Dumistrăcel.
• Atlas lingustique roman, proiect coordonat de un comitet internaţional (1986 - continuă). Cercetători: Vasile Arvinte, Stelian Dumistrăcel.
• Limba română vorbită în Moldova istorică („ProDrum”) /1997–2002/. Proiect realizat, în colaborare, de Universität Leipzig, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Institutul de Lingvistică al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova şi Universitatea „Ion Creangă” din Bălţi şi sponsorizat de fundaţia Volkswagen din Hanovra din fondurile programului „Căi spre Europa”; coordonator: Klaus Bochmann, Universität Leipzig. Cerectător: Luminiţa Botoşineanu.
• Atlas multimédia prosodique de l’espace roman (AMPER) /din 2003; contiună/, proiect la care participă universităţi şi institute de cercetare din întreg domeniul romanic; coordonatori: Michel Contini, Centre de Dialectologie, Université Stendhal, Grenoble III, şi Antonio Romano, Laboratorio di Fonetica Sperimentale, Università di Torino. Cercetător: Luminiţa Botoşineanu.
• Emigranţi din România la Torino (1989–2006). O abordare cultural-antropologică, proiect realizat î n colaborare cu cercetători de la Universitatea din Torino, cofinanţat de Ministerul Afacerilor Externe din România şi de Primăria din Torino; 2007–2008. Cercetător: Florin-Teodor Olariu.
• Diaspora românească din Budapesta. O analiză socio-culturală, proiect desfăşurat pe linia schimburilor interacademice între Academia Română – Institutul de Filologie Română „A. Philippide” din Iaşi, şi Academia Ungară de Ştiinţe – Institutul de Cercetări Lingvistice din Budapesta; 2009 – 2010. Cercetător: Florin-Teodor Olariu.
• Dictionnaire Étymologique Roman ( DÉRom). Première phase: le noyau panroman, 2008–2010, proiect franco-german finanaţat de ANR (Agencie Nationale de la Recherche) şi DFG (Deutsche Forschungsgemeinschaft). Directori: Eva Buchi, Wolfgang Schweickard . Cercetător: Florin-Teodor Olariu.
• Observatoire Européen du Plurilinguisme (OEP) (Paris). Director: Ofelia Ichim. Cercetător: Florin-Teodor Olariu.
• Repertori, lingue e usi linguistici di alunni immigrati in Provincia di Pavia e nel Piemonte (2014 – 2015), proiect derulat sub egida CNR-Agenzia 2000, Italia. Coordonatori: Marina Chini, Cecilia Andorno. Cercetător: Alexandru-Laurenţiu Cohal;
• I minori stranieri non accompagnati nella provincia di Pavia (2014 – 2015), proiect derulat în cadrul Universităţii din Pavia, Italia. Supervizor: Anna Rita Calabrò. Coordonator: Alexandru-Laurenţiu Cohal.

V. Burse de cercetare obţinute de cercetători ai Departamentului de Dialectologie

• Bursă postdoctorală Mellon Research Fellowships for Central and Eastern European Scholars (februarie – aprilie 2004), acordată de „Council of American Overseas Research Centers”, Washington DC, în cadrul Departamentului de Filologie Biblică şi Studii asupra Orientului Antic al Institutului de Filologie din Madrid. Cercetător: Veronica Olariu.
• Bursă postdoctorală Fernand Braudel – Ville de Paris ( februarie – aprilie 2008), acordată de Fundaţia „Maison de Sciences de l’Homme”, în cadrul Laboratorului de Sociolingvistică al Universităţii „René Descartes” – Paris V. Cercetător: Florin-Teodor Olariu.
• Bursă postdoctorală  Mellon Research Fellowships for Central and Eastern European Scholars (mai – iulie 2011), acordată de „Council of American Overseas Research Centers”, Washington DC, în cadrul Institutului de Limbi şi Culturi Mediteraneene şi ale Orientului Apropiat, Consiliului Superior al Cercetării Ştiinţifice din Spania, Madrid. Cercetător: Veronica Olariu;
• Bursă de cercetare în cadrul Şcolii postdoctorale „Societatea bazată pe cunoaştere – cercetări, dezbateri, perspective”, POSDRU/89/1.5/S/ ID 56815/E/1859 (2010–2013), Academia Română, Filiala Iaşi. Cercetător: Florin-Teodor Olariu.